Influentele alcoolului asupra organismului

Alcoolul afecteaza corpul în doua feluri:

1) intra in contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde are o actiune iritanta si “anestezianta” (cauzând lipsa senzatiei de durere cu sau fara pierderea cunostintei),

2) doar 20% din cantitatea de alcool ingerata este absorbita în stomac, restul de 80% este absorbita prin peretii intestinali direct în sânge, ajungând în fiecare celula a corpului.

Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Alcoolul este încetineaste functionarea celulelor si a organelor pâna când ajung sa- si desfasoare activitatea cu mult mai putina eficienta.

Alcoolul afecteaza creierul intervenind în activitatea centrilor care coordoneaza echilibrul, perceptia, vorbirea si gândirea. Alcoolul produce dificultati în vorbire si erori în procesul de gândire, afecteaza centrii coordonarii astfel încât apar “simptomele” clasice: mersul împleticit, cazaturile, ajungându-se pâna la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins în mâna. În mod paradoxal, desi încetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia inhibitiilor. Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea parte a creierului care ne ajuta sa ne controlam comportamentul este scoasa din functie sau se relaxeaza excesiv astfel încât emotiile devin exagerate. Daca se consuma îndeajuns de mult alcool persoana va adormi sau, în cazuri extreme, va intra în coma. Consumarea alcoolului în cantitati mari mareste riscul aparitiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui si al esofagului, probabil datorita actiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza si cancerul ficatului. Lipsa acuta de anevrina (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord, combinate de obicei cu edemuri (colectarea de fluid în tesuturi). Alcoolul mareste riscul aparitiei bolilor de inima, a infarcturilor si determina cresterea presiunii sângelui. Alte afectiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afectiuni nervoase) si ulcerul digestiv. Persoanele care consuma alcool în cantitati prea mari au sanse mai mari sa sufere de anxietate, paranoia sau depresie. Sansele aparitiei dementei sunt, de asemenea mult crescute. Pe scurt, organismul se poate adapta efectelor negative produse de alcool. Dar dupa ceva vreme el devine incapabil sa-si mai pastreze echilibrul si îsi vor face aparitia efecte dezastruoase. Daca dupa o oarecare perioada se renunta la alcool, efectele negative aparute pot sa dispara. Daca aceasta perioada în care se consuma alcool se prelungeste prea mult, pot sa apara transformari ireversibile.

Alcoolul poate produce sterilitate si tinde sa încetineasca dezvoltarea fatului, la fel cum o face cu functiile celulelor si ale organelor. Poate determina disfunctionalitati structurale si functionale, chiar retardarea. Aceste disfunctionalitati, cunoscute sub numele “sindromul alcoolului la fat”, conduc la dezvoltarea incompleta a membrelor, diformitati faciale si dezvoltarea anormala a creierului, ceea ce da nastere la dificultati de ordin intelectual si motor.

Experienta a demonstrat ca riscul avortului spontan este mult mai mare la femeile care consuma alcool în exces, ca si cel al nasterii unor copii subdezvoltati sau cu dereglari comportamentale. Acesti copii se dezvolta mult mai încet decât cei ai mamelor care practica abstinenta.

Alcoolul, spre deosebire de mâncare, nu este digereat în stomac si în intestine. Când alcoolul ajunge în stomac, o parte din el trece în celulele stomacului si apoi în circuitul sanguin. Restul trece în intestinul subtire si apoi direct în sânge. Alcoolul poate afecta tesuturile care protejeaza stomacul si laringele. Chiar si în cantitati mici, alcoolul creste secretia sucurilor digestive din stomac si creeaza o senzatie de foame. Iritarea constanta a învelisului stomacului poate produce gastrita (inflamatia cronica a mucoasei). Mâncarea poate încetini absorbtia alcoolului în sânge aproape cu 50%. Mâncarurile grase, alaturi de proteine cum sunt laptele si brânza, îl pot proteja pe cel care bea, de a se intoxica prea repede. Gradul de intoxicare este determinat de cantitatea de alcool consumata o singura data precum si de viteza de consumare. Consumul lent si în doze mici permite ficatului sa oxideze alcoolul mult mai eficient decât atunci când este consumat dintr-o data. Rezultatul va fi un grad mai mic de intoxicare.

Alcoolul trebuie descompus de ficat în dioxid de carbon si apa, înainte de a iesi din organism. Ficatul nu poate descompune o data decât cantitati mici. Restul alcoolului circula în sânge pâna ce ficatul va fi din nou capabil sa-l descompuna.

Ciroza este o deteriorare a ficatului care distruge tesuturile sanatoase si lasa numai tesuturi grase si fibroase. Ciroza este cauzata de consumul excesiv de alcool de lunga durata.

Pe masura ce alcoolul circula prin sânge, el ajunge la toate partile organismului. În câteva minute el ajunge si la creier. Alcoolul este sedativ si depresiv, el încetineste activitatea creierului. Alcoolul împedica atât stocarea cât si obtinerea informatiei din memorie, poate produce halucinatii si chiar apoplexie.

Pe masura ce alcoolul circula prin sânge, el ajunge la toate partile organismului. În câteva minute el ajunge si la creier. Alcoolul este sedativ si depresiv, el încetineste activitatea creierului. Alcoolul împedica atât stocarea cât si obtinerea informatiei din memorie, poate produce halucinatii si chiar apoplexie.

Alcoolul poate deteriora atât vederea cât si auzul. Gustul, mirosul si perceptia tactila pot fi de asemenea afectate. Intrucât toti muschii sunt sub controlul creierului, acest control este tulburat chiar si de cantitati mici de alcool. Aceasta deterioare poate duce în timp la pierderea coordonarii si a puterii de reactie.

Greutatea organismului reprezinta un factor determinat pentru efectul alcoolului asupra organismului. Ficatul oxideaza alcoolul, ceea ce înseamna ca îl descompune chimic. O persoana mai voluminoasa, cu greutate mai mare, va putea suporta mai usor efectele alcoolului decât o persoana cu greutate mai mica. Efectul de intoxicare apare atunci când alcoolul ajunge la creier si nu mai poate fi oxidat de ficat.

Retineti!

Alcoolul nu este digerat, el este absorbit în sânge , o parte prin stomac si o parte prin intestinul subtire.

Taria unei bauturi alcoolice determina si efectele sale asupra organismului. “Taria” indica concentratia de alcool în bautura. Continutul de alcool:

• Bere – 3-6% alcool (facuta din cereale)
• Vin – 10-14% alcool (din struguri)
• Gin, wisky, cognac, rom – 40-50% alcool (amestec fermentat de cereale si fructe)

Nivelul de alcool în sânge reprezinta cantitatea de alcool transportat de sânge la creier, determinând gradul de intoxicare. Un nivel de alcool în sânge de 0,01-0,02% nu are un efect prea mare asupra organismului. Nivelul de 0,10-0,15% cauzeaza simptome mai grave, printre care deterioarea vederii, a auzului, a deprinderilor motorii. La un nivel de 0,10-0,15% este foarte periculos pentru sofatul masinii. La o concentratie de 0,20% apar clar semene de betie: dificultatea de a vorbi, de a merge. Concentratiile peste 0,40% duc la starea de coma. Cele de 0,60%-0,70% cauzeaza moartea.

Alcoolul are multe efecte neplacute asupra organismului, unele sunt efecte de scurta durata, altele sunt de lunga durata. Ambele pot fi însa dezastruase.