Consumul de alcool

Dupa cum am putut constata din cele prezentate, punctul de rascruce in evolutia dependentei de alcool este pierderea controlului asupra cantitatii de alcool consumate.

Aceasta pierdere a controlului apare abia dupa ce consumul de alcool a inceput. Ramane in continuare controlul asupra deciziei daca alcoolicul, cu urmatorul prilej, va incepe sa bea sau nu.

In cazul pierderii controlului apar mai multi factori care trebuie luati in discutie.

Conform teoriei elaborate de Hoff una din cauzele posibile o constituie modificarile din domeniul psihic si metabolic produse in organism in timpul primelor doua faze de evolutie ale alcoolismului si anume faza prealcoolica si cea de debut. Doua cantitati de alcool au in acest context o semnificatie deosebita.Prima cantitate o constituie asa numita doza de usurare, reprezentata de cantitatea de alcool necesara pentru atingerea stadiului de relaxare, de destindere psihica, telul dorintelor alcoolicului.

Cea de a doua cantitate o constituie doza de imbatare, care in mod normal este considerabil mai mare si este cea care produce ebrietatea.

In decursul primelor doua faze ambele cantitati de bautura se modifica in mod caracteristic, in timp ce doza de usurare devine tot mai mare toleranta organismului la alcool scade continuu. Bolnavul devine "intolerant". Doza de usurare trebuie asadar marita, pentru a se obtine acelasi efect, in timp ce doza de imbatare scade in permanenta. La un moment dat, se ajunge la o egalitate intre cele doua doze si alcoolicul nu mai ajunge in stadiul paradisiac in care parca a evadat din realitate, deoarece este deja beat. De acum de fiecare data cand vrea doar sa-si atinga doza de usurare el ajunge in stare de ebrietate.

Cum alcoolicul nu vede vreo posibilitate de a-si rezolva conflictele altfel decat prin consum de alcool, acest proces va fi repetat tot mai des, astfel incat treptat se ajunge la formarea unui reflex conditionat.

Ca si in cazul oricarui reflex conditionat (cand mai multe fenomene, care initial nu au nimic de-a face unul cu celalalt, sunt legate intre ele printr-un reflex) reflexul de a consuma alcool pune in evidenta o conexiune de tip: indispozitie - alcool - usurare, care prin repetare se transforma intr-o conexiune de tip: indispozitie - alcool - ebrietate. Asadar prin formarea reflexului conditionat, se realizeaza o conexiune intre elemente care inainte nu erau corelate, aceasta inseamnand ca din acest moment, consumarea unei cantitati fie si foarte mici de alcool reprezinta un semnal pentru derularea unui proces obligatoriu, inaccesibil vointei, care duce la ebrietate. De acum in colo, alcoolicul nu se mai afla in situatia de a putea tine sub control prin vointa si forta lui consumul de alcool, ca in cazul unui om sanatos.

Uneori acest proces are o desfasurare mai indelungata, in care consumul de alcool controlat mai este inca posibil, pentru moment. Dar chiar si in aceste cazuri, pe termen lung, prabusirea tolerantei nu poate fi evitata prin eforturi de vointa. De aceea, din acest moment avem de a face cu o boala in sens medical. Reflexul de a bea, odata declansat, nu mai poate fi stapanit, chiar si numai o picatura poate fi suficienta pentru a-l declansa.

Dar ceea ce relativ putini cunosc este faptul ca pierderea controlului se mentine toata viata. Nici alcoolicul nu stie acest lucru, si chiar daca l-ar sti, nu ar putea in acest stadiu sa-l admita. El nu ar fi in situatia sa suporte pierderea respectului de sine si a stimei celorlalti, legate pentru el de pierderea controlului. Nici cei din anturajul sau nu sunt lamuriti in legatura cu procesul bolii care este in curs si asta are adeseori consecinte negative. In aceasta perioada apartinatorii incep sa-l condamne pe alcoolic din punct de vedere moral. In mod repetat se pune intrebarea de ce dupa asemenea experiente nefaste alcoolicul continua sa bea. Dar, din punctul sau de vedere, el nu are la dispozitie o alta cale pentru rezolvarea dificultatilor interioare si exterioare. In afara de aceasta, alcoolicul cauta motivul comportamentului sau in presupunerea ca si-a pierdut vointa si ca trebuie sa faca totul pentru a o redobandi. El nu isi da seama, ca in cazul lui, o frana s-a rupt pentru totdeauna si ca de aceea raman zadarnice toate incercarile sale de a-si aduna fortele vointei si a-si recastiga controlul asupra propriei persoane.

Stiati ca?

· Studii recente relateaza ca femeile care consuma bauturi alcoolice în exces înfrunta mai multe probleme sociale si de sanatate decât barbatii?

· Alcoolul deshidrateaza pielea si decongestioneaza vasele de sânge, astfel fata va avea un aspect neplacut, cu capilarele de pe obraji si nas sparte, cât si cele din retina? Consumul alcoolului încurajeaza consumul de grasimi si prajeli si retine apa în tesuturi (ajuta la formarea celulitei).

· Alcoolul poate impiedica functia de eliberare a glandelor hormonale si a tesuturilor, ducând la consecinte foarte grave?

· Consumul moderat de alcool în timpul sarcinii nu are repercusiuni, dar unii specialisti sunt de parere ca si un singur pahar reprezinta un risc major asupra sanatatii fatului?

· Majoritatea femeilor care beau în exces au o mare predispozitie spre afectiuni ale creierului, fiind mai expuse la acest risc decât barbatii?

· Cercetatorii au decoperit faptul ca femeile sunt predispuse genetic spre anxietate, în cazul consumului regulat de alcool?

· Consumul de alcool înseamna o crestere de 30% a riscului aparitiei cancerului la sân, cirozei, atacului de cord si a multor alte afectiuni?

· Si pentru alcool exista predispozitii genetice, conform unor studii recente?

· Statisticile arata ca 35% dintre femei alcoolice mor rapuse de ciroza?

· Dupa cum se stie, reactia dintre alcool si creier este practic identica cu reactia dintre un drog si creier. Ca si în cazul drogurilor, alcoolul prezinta o dependenta care progreseaza în timp. Cantitatile mici de alcool cer cu timpul cantitati din ce in ce mai mari?

· Cine consuma stupefiante are la început o senzatie de beatitudine, de euforie,ca apoi, în faza a doua, o stare de depresie puternica, care poate duce la crima si sinucideri. În mod similar, cine consuma alcool în cantitati excesive simte de asemenea o stare de depresie puternica, generatoare de acte necugetate?

Influentele alcoolului asupra organismului

Alcoolul afecteaza corpul în doua feluri:

1) intra in contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde are o actiune iritanta si “anestezianta” (cauzând lipsa senzatiei de durere cu sau fara pierderea cunostintei),

2) doar 20% din cantitatea de alcool ingerata este absorbita în stomac, restul de 80% este absorbita prin peretii intestinali direct în sânge, ajungând în fiecare celula a corpului.

Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Alcoolul este încetineaste functionarea celulelor si a organelor pâna când ajung sa- si desfasoare activitatea cu mult mai putina eficienta.

Alcoolul afecteaza creierul intervenind în activitatea centrilor care coordoneaza echilibrul, perceptia, vorbirea si gândirea. Alcoolul produce dificultati în vorbire si erori în procesul de gândire, afecteaza centrii coordonarii astfel încât apar “simptomele” clasice: mersul împleticit, cazaturile, ajungându-se pâna la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins în mâna. În mod paradoxal, desi încetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia inhibitiilor. Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea parte a creierului care ne ajuta sa ne controlam comportamentul este scoasa din functie sau se relaxeaza excesiv astfel încât emotiile devin exagerate. Daca se consuma îndeajuns de mult alcool persoana va adormi sau, în cazuri extreme, va intra în coma. Consumarea alcoolului în cantitati mari mareste riscul aparitiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui si al esofagului, probabil datorita actiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza si cancerul ficatului. Lipsa acuta de anevrina (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord, combinate de obicei cu edemuri (colectarea de fluid în tesuturi). Alcoolul mareste riscul aparitiei bolilor de inima, a infarcturilor si determina cresterea presiunii sângelui. Alte afectiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afectiuni nervoase) si ulcerul digestiv. Persoanele care consuma alcool în cantitati prea mari au sanse mai mari sa sufere de anxietate, paranoia sau depresie. Sansele aparitiei dementei sunt, de asemenea mult crescute. Pe scurt, organismul se poate adapta efectelor negative produse de alcool. Dar dupa ceva vreme el devine incapabil sa-si mai pastreze echilibrul si îsi vor face aparitia efecte dezastruoase. Daca dupa o oarecare perioada se renunta la alcool, efectele negative aparute pot sa dispara. Daca aceasta perioada în care se consuma alcool se prelungeste prea mult, pot sa apara transformari ireversibile.

Alcoolul poate produce sterilitate si tinde sa încetineasca dezvoltarea fatului, la fel cum o face cu functiile celulelor si ale organelor. Poate determina disfunctionalitati structurale si functionale, chiar retardarea. Aceste disfunctionalitati, cunoscute sub numele “sindromul alcoolului la fat”, conduc la dezvoltarea incompleta a membrelor, diformitati faciale si dezvoltarea anormala a creierului, ceea ce da nastere la dificultati de ordin intelectual si motor.

Experienta a demonstrat ca riscul avortului spontan este mult mai mare la femeile care consuma alcool în exces, ca si cel al nasterii unor copii subdezvoltati sau cu dereglari comportamentale. Acesti copii se dezvolta mult mai încet decât cei ai mamelor care practica abstinenta.

Alcoolul, spre deosebire de mâncare, nu este digereat în stomac si în intestine. Când alcoolul ajunge în stomac, o parte din el trece în celulele stomacului si apoi în circuitul sanguin. Restul trece în intestinul subtire si apoi direct în sânge. Alcoolul poate afecta tesuturile care protejeaza stomacul si laringele. Chiar si în cantitati mici, alcoolul creste secretia sucurilor digestive din stomac si creeaza o senzatie de foame. Iritarea constanta a învelisului stomacului poate produce gastrita (inflamatia cronica a mucoasei). Mâncarea poate încetini absorbtia alcoolului în sânge aproape cu 50%. Mâncarurile grase, alaturi de proteine cum sunt laptele si brânza, îl pot proteja pe cel care bea, de a se intoxica prea repede. Gradul de intoxicare este determinat de cantitatea de alcool consumata o singura data precum si de viteza de consumare. Consumul lent si în doze mici permite ficatului sa oxideze alcoolul mult mai eficient decât atunci când este consumat dintr-o data. Rezultatul va fi un grad mai mic de intoxicare.

Alcoolul trebuie descompus de ficat în dioxid de carbon si apa, înainte de a iesi din organism. Ficatul nu poate descompune o data decât cantitati mici. Restul alcoolului circula în sânge pâna ce ficatul va fi din nou capabil sa-l descompuna.

Ciroza este o deteriorare a ficatului care distruge tesuturile sanatoase si lasa numai tesuturi grase si fibroase. Ciroza este cauzata de consumul excesiv de alcool de lunga durata.

Pe masura ce alcoolul circula prin sânge, el ajunge la toate partile organismului. În câteva minute el ajunge si la creier. Alcoolul este sedativ si depresiv, el încetineste activitatea creierului. Alcoolul împedica atât stocarea cât si obtinerea informatiei din memorie, poate produce halucinatii si chiar apoplexie.

Pe masura ce alcoolul circula prin sânge, el ajunge la toate partile organismului. În câteva minute el ajunge si la creier. Alcoolul este sedativ si depresiv, el încetineste activitatea creierului. Alcoolul împedica atât stocarea cât si obtinerea informatiei din memorie, poate produce halucinatii si chiar apoplexie.

Alcoolul poate deteriora atât vederea cât si auzul. Gustul, mirosul si perceptia tactila pot fi de asemenea afectate. Intrucât toti muschii sunt sub controlul creierului, acest control este tulburat chiar si de cantitati mici de alcool. Aceasta deterioare poate duce în timp la pierderea coordonarii si a puterii de reactie.

Greutatea organismului reprezinta un factor determinat pentru efectul alcoolului asupra organismului. Ficatul oxideaza alcoolul, ceea ce înseamna ca îl descompune chimic. O persoana mai voluminoasa, cu greutate mai mare, va putea suporta mai usor efectele alcoolului decât o persoana cu greutate mai mica. Efectul de intoxicare apare atunci când alcoolul ajunge la creier si nu mai poate fi oxidat de ficat.

Retineti!

Alcoolul nu este digerat, el este absorbit în sânge , o parte prin stomac si o parte prin intestinul subtire.

Taria unei bauturi alcoolice determina si efectele sale asupra organismului. “Taria” indica concentratia de alcool în bautura. Continutul de alcool:

• Bere – 3-6% alcool (facuta din cereale)
• Vin – 10-14% alcool (din struguri)
• Gin, wisky, cognac, rom – 40-50% alcool (amestec fermentat de cereale si fructe)

Nivelul de alcool în sânge reprezinta cantitatea de alcool transportat de sânge la creier, determinând gradul de intoxicare. Un nivel de alcool în sânge de 0,01-0,02% nu are un efect prea mare asupra organismului. Nivelul de 0,10-0,15% cauzeaza simptome mai grave, printre care deterioarea vederii, a auzului, a deprinderilor motorii. La un nivel de 0,10-0,15% este foarte periculos pentru sofatul masinii. La o concentratie de 0,20% apar clar semene de betie: dificultatea de a vorbi, de a merge. Concentratiile peste 0,40% duc la starea de coma. Cele de 0,60%-0,70% cauzeaza moartea.

Alcoolul are multe efecte neplacute asupra organismului, unele sunt efecte de scurta durata, altele sunt de lunga durata. Ambele pot fi însa dezastruase.